Noutati Legislative - Smart Financial Team

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 a adus o serie de modificari Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar,  in sensul acordarii posibilitatii unor categorii de agenti economici de a efectua incasari in numerar de la persoane fizice peste plafonul de 10.000 lei.

Astfel, organizatorii de nunți și botezuri, pentru operațiunile de încasări în numerar de la persoane fizice, pentru serviciile legate de aceste evenimente, pot solicita organului fiscal aprobarea unui alt plafon de incasari. La stabilirea acestuia, se vor avea in vedere incasarile pe care organizatorii de nunti si botezuri le-au avut anterior din astfel de evenimente. Organul fiscal dispune cu privere la cererea depusa printr-o decizie, in termen de cel mult 15 zile de la depunerea cererii, decizie care va putea fi reinnoita sau modificata la cererea solicitantului.

Redam in continuare cele mai importante prevederi ale Legii 70/2015, care chiar daca nu au suferit modificari prin ordonanta mai sus mentionata, impacteaza activitatea de zi cu zi a agentilor economici.

        1. Regula generala:  Operatiunile de incasari si plati se vor realiza prin banca si doar in anumite conditii aceste operatiuni pot fi efectuate in numerar.

      2. Plafoanele pentru platile si incasarile in numerar se aplica in aceeasi masura de catre:

• Persoane juridice
• Persoane fizice autorizate
• Interprinderi individuale
• Interprinderi familiale
• Liber profesionisti(cabinete medicale, cabinete de avocatura, cabinete notariale, medici, farmacisti, evaluator, ingineri, etc.)
• Persoanele fizice care desfasoara activitati in mod independent
• Asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica

        3. Exceptiile de la regula generala. Se pot efectua operatiuni in numerar DOAR in urmatoarele conditii:

a) Operatiuni cu persoane juridice si asimilate:

• Plati catre persoane juridice si asimilate, in limita a 5.000 lei/persoana, dar fara a depasi plafonul zilnic de 10.000 lei/zi;
• Plati catre magazinele de tipul cash and carry, in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei;
• Incasari de la persoane juridice si asimilate, in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoana;

b) Operatiuni cu persoane fizice:

• Incasari si plati in numerar in relatia cu persoane fizice, in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/persoana;
• Plati de avansuri spre decontare, in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoana;
• Plati de salarii- neplafonat.

c) Cazuri speciale:

• Pentru facturile stornate, restituirea sumelor aferente poate fi efectuata astfel: 5.000 lei, in numerar, sumele care depasesc aceste plafoane putand fi restituite numai prin banca;
• In cazul returnarii de bunuri de catre persoanele fizice si respectiv, neprestarii de servicii catre persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuata in numerar in limita a 10.000 lei, sumele care depasesc acest plafon putand fi restituite numai prin banca. Prin exceptie, in cazul in care, la data restituirii, persoanele fizice declara pe propria raspundere ca nu mai detin contbancar, restituirea se poate face integral in numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituita;

          4. Operatiuni INTERZISE

• Fragmentarea livrarii care depaseste 5000 RON, prin emiterea mai multor facturi concomitent catre acelasi beneficiar. (exemplu – emiterea mai multor facturi in aceeasi zi, catre acelasi client);

• Incasarile si platile fragmentate in numerar, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei (exemplu – o factura de 7.000 lei se poate achita/incasa astfel – pana la 5.000 lei in numerar si 2.000 lei doar prin banca);
• Fragmentarea platilor in numerar de catre punctele de lucru, care ar conduce la depasirea plafonului de 5.000 lei/persoana(exemplu – la o factura de 7.000 lei platiti/incasati 5.000 lei la un punct de lucru si 2.000 lei platiti/incasati la un alt punct de lucru);

• Platile si incasarile fragmentate in numerar pentru facturile a caror valoare este mai mare de 10.000 lei, catre magazinele de tipul cash and carry;

• Fragmentarea tranzactiilor si incasarile/platile fragmentate in relatia cu o persoana fizica, pentru operatiuni cu o valoare mai mare de 10.000 lei(inclusiv creditarea societatilor si plata dividendelor);

• Acordarea oricaror avantaje clientilor, pentru efectuarea de plati in numerari (discounturi, reduceri de pret, etc);

• Incasarile si platile fragmentate in numerar intre persoanele fizice pentru tranzactii mai mari de 50.000 lei, precum si fragmentarea unei tranzactii mai mari de 50.000 lei (exemplu – la vanzarea unui teren in valoare de 100.000 lei cumparatorul poate plati catre vanzator intr-o singura transa pana la 50.000 lei in numerar si diferenta se poate achita doar prin banca).

            5. Aspecte la care trebuie acordata atentie speciala:

• Aceste plafoane se aplica si operatiunilor de incasari si plati in valuta efectuate pe teritoriul Romaniei. Incadrarea in plafoanele se efectueaza in functie de cursul de schimb valutar, comunicat de BNR, de la data efectuarii operatiunilor de incasari sau plati;

• Limitarea operatiunilor in numerar pana la suma de 10.000 lei nu se aplica in cazul tranzactiilor care se efectueaza cu plata in rate, in conditiile in care sunt incheiate contracte de vanzare-cumparare cu plata in rate;

• In cazul in care sunt organizate puncte de lucru, care au caserie proprie si/sau cont deschis la o institutie bancara, aplica in mod corespunzator plafoanele mentionate;
• Se pot transfera sume din contul persoanelor juridice sau asimilate in contul persoanelor fizice, doar in baza documentelor justificative legale;

            6. Plafoanele NU SE APLICA pentru:

• Depunerea de numerar in conturile deschise la banca, inclusiv in automatele de incasari in numerar;
• Plata cheltuielilor de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatitei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute efectuate in acest sens;
• Plata in numerar a impozitelor, taxelor, contributiilor, amenzilor si a altor obligatii datorate bugetului general consolidat al statului;
• Retragerea de numerar din conturi deschise la banca pentru plata salariilor si a altor drepturi de personal prevazute de lege si pentru alte operatiuni de plati efectuate catre persoanele fizice, altele decat cele prevazute anterior;
• Transferarea de sume prin intemediul institutiilor bancare;
• Depunerea de numerar in automate ce accepta bacnote sau monede.
• Contractele încheiate înainte de 9 mai 2015.

          7. Sanctiuni:

• Amenda de 10% din suma incasata/platita care depaseste plafonul stabilit pentru fiecare tip de operatiune, dar nu mai putin de 100 lei;
• Amenda de la 3.000 lei la 4.500 lei pentru acordarea oricaror avantaje clientilor, pentru efectuarea de plati in numerar

          8. Concluzii:

Trebuie sa tinem cont de urmatoarele aspecte:

1. Evitarea fragmentarii livrarilor in mai multe facturi.
2. Evitarea fragmentarii incasarii/platii unei facturi deja emise.
3. Plafoanele de plati: sunt atat pentru fiecare operatiune in parte cat si zilnice.
4. Plafoanele de incasari sunt doar pe operatiune. Aveti dreptul sa incasati oricat  – in limita a 5000 lei maxim /persoana juridica/PFA/II/ asociatii, sau in limita a 10.000 lei/ persoana fizica. Nu exista un plafon total  maxim de incasari /zi, ci  doar limitat pe fiecare persoana.

Pentru ca este intotdeauna un subiect de actualitate si pentru ca numarul agentilor economici care intra sub incidenta obligativitatii de a folosi casele de marcat este foarte mare, va prezentam mai jos cele mai importante aspecte in legatura cu aparatele de marcat fiscale.  Care sunt categoriile de agenti economici care trebuie sa le foloseasca, in ce situatii se emit clientilor bonuri fiscale si care sunt cazurile in care se pot folosi chitantele, ce obligatii au agentii economici, care sunt sanctiunile pentru nerespectarea acestora, care este calendarul de implementare al noilor case de marcat cu jurnal electronic.

Cine trebuie să utilizeze aparate de marcat fiscale?

Conform OUG 28/1999, există două categorii de persoane juridice care trebuie să utilizeze case de marcat:
– persoanele juridice care livrează cu amănuntul bunuri  și le încasează în numerar, cu card de debit/credit sau cu substitute de numerar (bonuri cu valoare fixă, tichete de masă, tichete cadou sau alte tipuri de tichete).
– persoanele juridice care prestează servicii către populație.

Ce înseamnă livrări cu amănuntul?

Conform legislației, comerțul cu amănuntul este activitatea desfăşurată de comercianţii care vând produse, de regulă, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora, iar comerțul cu ridicata este activitatea desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în cantităţi mari în scopul revânzării acestora în cantităţi mai mici altor comercianţi sau utilizatori profesionali şi colectivi.

In conformitate cu prevederile art. 73 pct. 22 din OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, exercitarea de activitati de comert cu ridicata si comert cu amanuntul in aceeasi structura de vanzare, respectiv suprafata de vanzare, si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei si cu interzicerea uneia dintre cele doua activitati.  Agentii economici care efectueaza atat activitati de vanzare cu amanuntul, cat si cu ridicata trebuie sa organizeze respectivele activitati in spatii comerciale separate, cu gestiuni distincte pentru fiecare activitate, iar in contabilitate operatiunile trebuie reflectate corespunzator.

In situatia in care bunurile se vand din gestiunea cu amanuntul, pentru incasare trebuie utilizata casa de marcat, indiferent daca:
– vanzarea are loc catre o persoana fizica sau o persoana juridica;
– se emite sau nu se emite factura pe numele cumparatorului;
– incasarea se efectueaza partial sau integral.
Care sunt categoriile de activitati exceptate de la obligativitatea utilizarii caselor de marcat?

Conform OUG 28/1999, încasările efectuate din următoarele activităţi sunt exceptate de la obligativitatea folosirii caselor de marcat:

a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;

b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;

c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;

d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;

e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;

f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale

g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;

h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;

i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;

j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;

k) încasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;

l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;

m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;

n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;

o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;

p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice.

q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.”

Utilizatorii au obligatia sa elibereze clientilor bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate cu amanuntul si/sau serviciile prestate si, la solicitarea acestora, le vor elibera si factura fiscala, in conditiile prevazute de Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ce documente se emit clienților?

Cei care au obligația de a utiliza aparate de marcat fiscale emit și înmânează clienților exclusiv bonuri fiscale ca documente ce atestă plata contravalorii bunurilor livrate, dacă plata lor se face în numerar, card sau substitute de numerar cu o singură excepție: cea în care casa de marcat este stricată, situatie in care se emite clientilor chitanta. Astfel, utilizarea chitantei ca si modalitate uzuala de incasare a contravalorii marfurilor vandute se poate efectua numai in cadrul vanzarilor efectuate prin magazinele sau depozitele organizate pentru realizarea comertului cu ridicata.

La cererea clienților sunteți obligați să emiteți factură, indiferent de valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, indiferent dacă pe bon apare sau nu codul de înregistrare în scopuri de TVA al clientului, indiferent de tipul clientului – persoana fizica, societate comercială, PFA, etc. Emiterea facturii pentru cumpărăturile efectuate de clienți nu poate fi refuzată sub nici un motiv și se face pe loc de către operatorul casei de marcat.

Care sunt elementele obligatorii ce trebuie să apară pe bonul fiscal?

Conform OUG 28/1999,  elementele minim obligatorii sunt:

• denumirea şi codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent;
•  adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal;
• logotipul şi seria fiscală ale aparatului;
• numărul de ordine;
• data şi ora emiterii;
• denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat;
• preţul sau tariful unitar;
• cantitatea;
• valoarea pe fiecare operaţiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă;
• valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
• valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă;
• valoarea totală a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum şi valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.
• unitatea de măsură
• codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului la solicitarea expresă a acestuia

Ce obligații aveți?

1. Sa nu incepeti activitatea inainte de a va dota cu case de marcat.
2. Să verificați în manualul de utilizare dacă există înscrise de către producătorul / distribuitorul casei de marcat, informații despre tipul și caracteristicile tehnice ale consumabilelor utilizate de către casa de marcat. Dacă nu există în manualul de utilizare aceste informații, solicitați, în scris, distribuitorului autorizat de la care aţi cumpărat aparatul sau unităţii acreditate completarea manualului de utilizare cu informaţii privind tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor. Trebuie să fiţi capabili să demonstraţi faptul că aţi făcut o astfel de solicitare.
3. Să folosiţi exclusiv consumabile cu caracteristici tehnice şi de tipul celor menţionate în manualul de utilizare a casei de marcat, adica acele consumabile care asigură menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare prevăzută de lege.
4. Să încheiați cu furnizorii consumabilelor contracte ferme conţinând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă, clauze privind daunele la care sunt îndreptăţiţi utilizatorii în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori şi să asigure arhivarea datelor.
5. Sa mentionati in contractul de service pe care il aveti incheiat cu distribuitorii caselor de marcat, modalitatea concretă de notificare a acestora in cazul defectarii casei de marcat.
6. În cazul defectării casei de marcat aveți obligația de a anunța unitatea de service autorizată conform modalitatii stabilite in contractul de service. Notificarea trebuie pastrata si prezentata in cazul unui eventual control.
7. Pe toată perioada în care casa de marcat este indisponibilă, fiind defectă, aveți obligația de a înregistra vânzările efectuate în jurnalul cu regim special, livrat cu casa de marcat, precum și de a emite tuturor clienților chitanțe pentru sumele în numerar achitate de aceștia precum și factură dacă aceasta este solicitată de către clienți.
8. Să păstrați și să actualizați împreună cu unitatea de service cartea de intervenții,.
9. Să marcați orice sumă intrată în casa de marcat – fie ca vânzare fie ca intrare/ieșire de sume de serviciu din casa de marcat, deoarece dacă la punctul de vânzare aveți mai mulți bani decât cei marcați în casa de marcat, sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe – puteți primi o amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, iar sumele nejustificate se confiscă.
10. Pentru corectarea sau anularea înregistrarii unei operatiuni dupa emiterea bonului fiscal sa intocmiti un dosar care va cuprinde:
    a) sesizarea scrisa a persoanei care a efectuat gresit operatiunea, cu precizarea motivatiei de corectare sau de anulare a acesteia, precum si a numarului de ordine al bonului fiscal de corectat, a orei si minutului emiterii acestuia;
    b) decizia scrisa de aprobare a corectarii operatiunii gresit efectuate, emisa de directorul financiar-contabil, contabilul-sef sau de alta persoana care raspunde de gestionarea patrimoniului unitatii;
11. Să vă instruiți personalul să emită bonuri fiscale corect și să le înmâneze clienților obligatoriu și să nu refuze sub nici o formă emiterea facturii la solicitarea clientului.

 In 2017, casele de marcat dotate cu role jurnal pe suport hârtie vor fi înlocuite treptat, cu aparate de marcat echipate cu jurnal electronic.

Obligativitatea utilizării de aparate de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici şi eliminarea aparatelor de marcat cu rolă jurnal este cuprinsă în OUG 91/2014, modificat si completata prin OUG 57/2015.  In prezent, Romania este singura tara din Europa in care se mai folosesc aparate de generatie veche, cu roala de hartie.

Calendarul trecerii la noile case de marcat este urmatorul:

Baza legala: de Legea 227/2015 privind Codul fiscal,  OUG 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, HG 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG 28/1999.

Noile reglementări legale cu privire la impozitul pe clădiri au adus surprize mai putin placute pentru multe persoane fizice detinatoare de imobile private inchiriate catre diversi agenti economici cu scopul de a desfasura activitate economica. Pentru a evita impozitarea frauduloasa si pentru o corecta informare am cules si expus intr-o logica simpla toate variantele posibile in care v-ati putea regasi ca persoana fizica proprietara a unui imobil cu destinatie rezidentiala, nerezidentiala sau mixta. Pentru o consultare fiscala mai amanuntita ne puteti scrie pe adresa office@smart-financial.ro sau ne puteti contacta la numerele de telefon de pe site-ul www.smart-financial.ro.

Avand in vedere modificarile recente aduse de noul cod fiscal asupra modului si cotelor de impozitare a SRL-urilor platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor si a Persoanelor Fizice Autorizate, se pune problema daca suspendarea sau incetarea activitatii de PFA si infiintarea de microintreprinderi reprezinta o solutie viabila sau nu.

Vom prezenta in cele ce urmeaza avantajele si dezavantajele acestor forme de organizare, urmand sa decideti ce sistem vi se potriveste cel mai bine.

I) Forma de organizare PFA( inclusiv intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, profesii liberale).

Incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile datoreaza obligatoriu la buget si CAS de 10,5% sau 26,3%( conform optiunii acestora), aplicat la venitul net obtinut (venituri – cheltuieli), chiar daca obtin in paralel si venituri din salarii. In 2015, daca persoana titulara a activitatii PFA realiza si venituri din salarii, nu datora CAS pentru veniturile realizate de PFA.

Astfel, un PFA va plati in 2016 urmatoarele contributii:

• Impozit pe venit: 16%- aplicat la venitul net anual obtinut.
• CASS( contribuție la sănătate)de 5,5%, aplicat la o baza de calcul reprezentata de venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale (diferența dintre totalul veniturilor încasate și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale).
• CAS( contributia la pensie) de 10,5% sau 26,3%( conform optiunii contribuabilului, caz in care se va realiza stagiul de cotizare complet), aplicata la venitului net obţinut, şi nu la o bază de calcul aleasă de contribuabil, aşa cum s-a întâmplat până la finalul anului 2015 in cazul PFA-urilor care nu obtineau venituri din alte surse. Acest venit nu poate fi mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nici mai mare de echivalentul a de 5 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Important! Prima cotă, cea de 10,5%, nu asigură un stagiu complet de cotizare pentru pensie, ci doar o treime din acesta.  În cazul în care PFA-urile vor dori să beneficieze de o pensie întreagă, atunci vor putea opta să achite cota de 26,3%, care conține și contribuția angajatorului, de 15,8%.

De reținut! Potrivit noului Cod fiscal, opțiunea privind cota integrală sau cota individuală este obligatorie pentru întreg anul fiscal, inclusiv la regularizarea plăților anticipate. Mai mult, dacă contribuabilul nu solicită revenirea la cota individuală prin depunerea formularului 600 până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se dorește modificarea, atunci se consideră reînnoită opțiunea privind cota integrală.

În cazul PFA-urilor impozitate la norma de venit, baza de calcul a contributiilor mai sus mentionte nu este venitul net, ci valoarea anuală a normei de venit,

Un aspect important care trebuie mentionat este acela ca functionand ca PFA, banii obtinuti din activitate sunt ai dumneavostra(titularul PFA-ului), se pot utiliza oricand in cursul anului, iar contributiile sociale suportate (la pensii si sanatate) va asigura statutul de persoana asigurata in sistemul public de sanatate si de pensii.

Ce avem de facut?

1. Depunerea formularului 600 “Declarație privind îndeplinirea condițiilor de încadrare în categoria persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii”

Contribuabilii care au desfășurat activitatea în anul anterior vor depune declarația privind îndeplinirea condițiilor de încadrare în categoria persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii anual, până la 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilesc plăți anticipate cu titlu de contribuții sociale de asigurări sociale.

Cei care vor începe o activitate în cursul anului, vor depune declarația în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, și nu în 15 zile de la înființare, precum se întâmplă în 2015.

      2. Depunerea formularului 220 „Declarație privind venitul estimat/norma de venit”, pana in 25 mai a anului curent daca:

– in anul anterior s-au realizat pierderi;
– in anul anterior s-au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal;
– se estimează ca se vor realiza venituri care diferă cu 20% fata de anul precedent.

II) Forma de organizare SRL, platitoare de impozit pe venitul mirointreprinderilor.

1. Ce sunt microintreprinderile?

Codul fiscal valabil in 2015 stabilea ca o microintreprindere este o persoana juridica care indeplineste cumulativ mai multe conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

• realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de noroc;
• realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale;
• realizeaza venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro;
• capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale,
• nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti.

Legea 227/2015 privind noul cod fiscal valabil in 2016 mentine conditiile de mai sus, cu o singura diferenta: se majoreaza plafonul de venituri pana la care o entitate poate fuctiona ca si microintreprindere de la 65.000 EUR la 100.000 EUR.

Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 EUR/100.000 EUR din 2016 sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, atunci aceasta va plati impozit de profit de 16%.

2. Cum se impoziteaza microintreprinderile?

Pana la sfarsitul anului 2015, microintreprinderile datorau un impozit de 3% din veniturile obtinute, fara alte conditii sau criterii de indeplinit.
Începând cu 1 ianuarie 2016, vor exista mai multe cote de impozitare diferențiate, în funcție de numărul de salariați. Mai precis, microîntreprinderilor le va fi aplicată o cotă de impozitare cuprinsă între 1% şi 3%, în funcţie de existenţa angajaţilor şi numărul acestora, după cum urmează:

–Cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care vor avea cel puţin doi salariați;
-Cotă de impozitare de 2% pentru microîntreprinderile cu un singur angajat;
-Cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile care nu vor avea niciun salariat.

3. Particularitati ale entitatilor organizate ca si SRL-uri:

Trebuie precizat ca, pe perioada anului, asociatii NU au voie sa utilizeze banii societatii in scopuri personale. Dupa aprobarea situatiilor financiare, acestia pot repartiza profitul la dividende, suportand un impozit de 5%( diminuat de la 16% in 2015) din suma repartizata.
Urmeaza ca de la 1 ianuarie 2017, la repartizarea dividendelor, pe laga impozitul pe dividende de 5% sa se plateasca si contributia la sanatate de 5,5%, chiar daca beneficiarul este salariat sau obtine si alte venituri.

Asa cum am mai mentionat, daca prin activitatea desfasurata de dvs realizati venituri anuale mai mari de 100.000 euro, plafonul in lei fiind stabilit utilizand cursul de schimb de la sfarsitul anului precedent, atunci NU puteti fi microintreprindere (firmele care depasesc acest plafon datoreaza un impozit de 16% din profitul obtinut, neexistand diferente majore intre o astfel de firma si un PFA, din punct de vedere al regimului de impozitare).

Alte informatii utile la fundamentarea calculelor:

Salariul minim brut pe tara valabil la 1 ianuarie 2016 este 1050 RON. Total contributii suportate de angajat si angajator aferente salariului minim sunt de 513 RON/luna. Salariul minim net aferent, pentru un angajat fara persoane in intretinere este de 777 RON.

Incepand cu 1 mai 2016 salariul minim brut pe tara va creste la 1250 RON. Total contributii( angajat si angajator) vor fi 623 RON. Salariul minim net aferent va fi 912 RON.

In concluzie, decizia de continuare/incepere a unei activitati ca si PFA trebuie bine fundamentata luand in considerare toate aspectele mentionate mai sus. Este recomandat un calcul comparativ de rentabilitate pornind de la veniturile si cheltuielile estimate, numarul de angajati, posibilitatea de a derula activitatea prin impozitare cu norma de venit, etc. In aparenta, avantajul major al SRL-urilor microintreprinderi este cota de impozitare de maxim 3% aplicata asupra cifrei de afaceri, fata de contributiile datorate de PFA in valoare de minim 32% aplicate la venitul net sau norma de venit. La toate acestea se adauga insa dezavantajul de a nu putea beneficia de banii generati din afacere decat dupa incheierea anului financiar, aprobarea bilantului, repartizarea profitului si plata impozitului pe dividende.

Dacă aveți nevoie de consulanță în activitatea financiar-contabilă pe care o desfășurați ne puteți contacta la numarul de telefon 0723572677 sau pe email: office@smart-financial.ro.

Echipa Smart Financial Team SRL

06.01.2016

 

 

 

Vom sintetiza in cele ce urmeaza informatiile esentiale referitor la deducerile suplimentare acordate salariatilor pentru persoanele aflate in intretinerea lor, conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplineasca pentru a putea fi in intretinerea unui contribuabil, diferenta intre conceptul de intretinut si cel de coasigurat.

Identificarea persoanelor fizice aflate in intretinerea unui salariat are relevanta la determinarea impozitului pe salarii la functia de baza, salariatul beneficiind, pentru diminuarea venitului supus impozitului pe salarii, de o suma sub forma deducerii personale acordata in functie de numarul acestor persoane aflate in intretinerea sa.

Salariatul are dreptul de a avea persoane în intretinere si coasigurati, numai la locul de munca unde isi desfoasara functia de baza, indiferent de faptul ca este angajat cu norma partiala sau cu norma intreaga.
Temeiul legal il reprezinta art. 77 cu normele metodologice aferente, din Codul fiscal.

A) INTRETINUTI:

Pentru ca o persoana sa fie in intretinerea salariatului, aceasta trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii:

1. Sa existe o legatura de rudenie intre contribuabil si persoana aflata in intretinere:

Pot fi in intretinerea salariatului urmatoarele persoane care pot avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul:

– sotul sau sotia salariatului;
– copiii

– rudele salariatului, pana la gradul al doilea inclusiv (parinti, bunici, frati/surori, nepoti (copiii copiilor contribuabilului)).
– rudele sotului sau sotiei salariatului, pana la gradul al doilea inclusiv.

  2. Persoanele intretinute sa nu obtina venituri lunare mai mari de 300 lei

a) în cazul în care persoana aflată în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreţinută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;

b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câştiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competiţii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în întreţinere se determină prin împărţirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;

c) în cazul în care persoana întreţinută realizează atât venituri lunare, cât şi aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri.

  3. Persoanele intretinute sa nu detina in proprietate terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;

Nivelul deducerii personale va fi stabilita in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere si de veniturile salariatului.

Obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se atribuie deducerea personala este in sarcina angajatorului, la functia de baza, pe baza documentelor prezentate de salariat.

Analizam pe rand situatiile posibile, in functie de tipul persoanei intretinute:

• Sotul sau sotia salariatului
  Dreptul la deducere personala pentru sotul sau sotia aflata in intretinere se acorda daca este indeplinita conditia privind veniturile realizate( sub 300 RON lunar- Adeverinta Finante) si daca sotul/sotia nu detine in proprietate terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane( Adeverinta de la Primarie);

• Copiii minori ai salariatului
  Copiii minori sunt considerati intotdeauna intretinuti, indiferent de suma veniturilor impozabile si neimpozabile pe care le pot realiza. Copilul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Codului muncii, devine la randul lui contribuabil si beneficiaza de deducere personala la randul lui, situatie in care parintii nu mai au dreptul la deducerea personala, pe considerentul acordarii o singura data. Aceasta reprezinta singura exceptie de la regula potrivit careia copii minori sunt in intretinere indiferent de suma veniturilor realizate. Copiii minori ai salariatului sunt in intretinerea acestuia, chiar daca:
  – se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala,
  – se afla in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati.
  Eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la incadrarea in venitul de 300 lei lunar.  Potrivit normelor metodologice de aplicare a art. 77 din Codul fiscal, deducerea personala pentru copiii minori se poate acorda fiecaruia dintre parinti.

Nu beneficiaza de deducere personala pentru copiii aflati in intretinere:
– parintii ai caror copii sunt dati in plasament sau incredintati unei familii ori persoane;
– parintii copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, in cazul in care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti.

• Copiii majori ai salariatului:
  Copiii majori sunt rude de gradul I cu contribuabilul sau cu sotul/sotia acestuia. Pentru acestia trebuie verificat daca suma veniturilor lunare (impozabile, neimpozabile) se incadreaza sub plafonul lunar de 300 lei lunar. Sunt considerate persoane aflate in intretinere militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 300 lei lunar. In situatia in care intr-o familie sunt mai multi copii majori aflati in intretinere, acestia vor fi preluati in intretinerea unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre parti. Contribuabilul va prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit al acestuia, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor care sunt preluati in intretinerea sotului/sotiei.
• Alti membri de familie, rude ale salariatului sau ale sotului sau sotiei acestuia pana la gradul al doilea de rudenie inclusiv.

Acestia vor fi in intretinere indiferent daca locuiesc sau nu impreuna cu persoana supusa impozitarii. In aceasta situatie, este necesara verificarea sumei lunare a veniturilor impozabile sau neimpozabile care trebuie sa se situeze sub plafon. Daca venitul unei astfel de persoane depaseste plafonul deducerii personale, contribuabilul nu va beneficia de deducerea personala pentru persoane in intretinere.

Nu sunt considerate persoane in intretinerea unui salariat:

• persoanele fizice care respecta legatura de rudenie/afiliatie, dar care nu se incadreaza in plafonul de venit lunar realizat de 300 lei lunar sau care se afla in intretinerea altcuiva sau detin in proprietate terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane.
• persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate;
• copilul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Codului muncii;

La dosarul de personal al contribuabilului trebuie sa existe Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, (deci si pentru copii cu elevi sau studenti peste 18 ani), trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

• datele de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
• datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
• acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia in intretinere;
• nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute;
• angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat;
• adeverinta de la scoala sau de la facultate care se reinnoieste anual.

 

• B) COASIGURATI:

In conformitate cu prevederile art. 213 alin. (1) lit.b) teza a doua din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de asigurare medicala de sanatate fara plata contributiei sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate.
Prin urmare, dobandirea calitatii de coasigurat (de ex. mama), salariatul trebuie sa depuna la departamentul de Resurse umane , din cadrul societatii, urmatoarele documente:

• act de identitate;
• declaratie pe propria raspundere a coasiguratului (mama) din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri proprii;
• declaratie pe propria raspundere a persoanei asigurate (angajatul) prin care aceasta declara ca are in intretinere persoana respectiva. Angajatorul o va inscrie pe mama coasigurata in declaratia 112, astfel:
  – CNP coasigurat;
  – Nume coasigurat;
  – Prenume coasigurat;
  – Tip coasigurat, care se completeaza astfel:
  S – sot/sotie;
  P – parinte (mama, tata).